In cadrul proiectului “Analiză de impact cu privire la asocierea producătorilor de manioc, susan, soia și nuci de caju în Ciad” s-a finalizat studiul de prefezabilitate!

In cadrul proiectului “Analiză de impact cu privire la asocierea producătorilor de manioc, susan, soia și nuci de caju în Ciad” (Cod proiect: 1162/19.04.2019) care urmărește promovarea asocierii micilor producători ca soluție pentru crearea de locuri de muncă pentru locuitorii din mediul rural, femei, persoane aflate în risc de sărăcie, care cultivă produse agricole specifice zonei, s-a finalizat studiul de prefezabilitate!

Concluziile studiului sunt în direcția dorită, aceea care releva necesitatea unor investiții majore în agricultură, necesitatea asocierii fermierilor si dotarea asociațiilor cu echipamente care sa le potențeze caștigurile.

Se remarca de asemenea, faptul că în Ciad nu sunt acordate subvenții în agricultură, acest lucru fiind susținut de toate cele 3 categorii intervievate și in egală măsură, cele 3 categorii declară că există un program național de cadastru dar care nu este finalizat și în consecință, nu poate fi consultat pentru realizarea unor studii privind suprafețele cultivate. Terenurile se află preponderant în proprietatea statului.

Peste 50% dintre fermieri folosesc în procesul de cultivare/intreținere și recoltare plugul cu tracțiune animală și un procent foarte mic de fermieri folosește mecanizarea în agriculură.

La întrebarea adresată fermierilor dacă au beneficiat de fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea fermei, raspunsul in procent de 100% a fost “NU”, iar acest lucru denotă lipsa unui program național de dezvoltare rurală asistat internațional sau nu. Deși se aloca fonduri nerambursabile consistente țărilor de pe continentul African și din acestea face parte indubitabil si Republica Ciad, cu toate acestea, nu există fonduri alocate dezvoltării fermelor de semi-subzistență a fermelor mici și mijlocii. În concluzia acestei idei, ajutoarele internaționale ar trebui să fie îndreptate preponderent spre investitii în agricultură prin intermediul politicilor agricole naționale, pornind de la materialul săditor, instruirea fermierilor, dotarea cu echipamente de producție performante și organizarea fermierilor în forme asociative în funcție de avantajele fiscale și economice care derivă din legislația națională.

De asemenea, fermierii, in mare parte, nu au asigurări sociale platite, dar sunt interesați să beneficieze de asigurări sociale.

In procent de 100% au raspuns că statul îi poate ajuta cu:

  • Investiții în infrastructura agricolă: organizarea de piețe volante pentru producători
  • Investiții în cursuri de formare
  • Investiții în susținerea formelor asociative
  • Facilități fiscale pentru fermieri în mod individual dar si pentru cei care se asociază în grupuri
  • Investiții în agricultura ecologică.

Fermierii în general au participat la diverse cursuri de formare sau sesiuni de informare cu privire la modul de folosire al îngrășămintelor precum și al pesticidelor dar și cu privire la tehnici de însămânțare, insă niciun fermier nu a participat la cursuri de antreprenoriat sau sesiuni de informare cu privire la managementul fermei.

Autoritățile publice la întrebarea dacă există programe de finanțare națională pentru formele asociative, au răspuns 100% “nu”, iar acest lucru coroborat cu dorința fermierilor si a reprezentanților fermierilor poate fi un punct de pornire privind un eventual plan national de organizare a grupurilor de producatori si dotarea acestora cu mașini și utilaje performante. Autoritățile consideră că fermierilor, pentru a deveni profitabili, le lipsescȘ mecanizarea, subvențiile pe suprafete precum și cele pe animale dar și finanțările nerambursabile internaționale.

Reprezentanții fermierilor consideră deopotriva că organizarea fermierilor în cooperative/asociații/grupuri de producători este de natură să le crească fermierilor productivitatea precum și veniturile.

De asemenea, din analiza chestionarelor a rezultat faptul că nu există instrumente financiare pentru creditarea investițiilor în fermele agricole.

In concluzie, toate cele 3 (trei) categorii de persoane intervievate recunosc slaba pregatire profesională a fermierilor, lipsa fondurilor pentru investiții, lipsa unui plan național de organizare a fermierilor în forme asociative, lipsa subvențiilor, slaba mecanizare a agriculturii și lipsa fondurilor dedicate investițiilor în echipamente agricole. Se desprinde astfel ideea că există atât dorința fermierilor de organizare in forme asociative dar si voința autorităților, a celorlalți factori interesați privind aceste forme juridice de organizare care să contribuie la dezvoltare productivității fermelor mici si mijlocii.

October 31, 2019

Leave a reply